marți, 10 martie 2015

Visele lucide si creative sau visele cu ochii deschisi


"Sambata eram un chirurg din Africa de Sud , foarte putin cunoscut. Luni , aveam un renume mondial."
Christiaan Barnard 





Atunci cand ne gandim profund la rezolvarea unor probleme, raspunsul vine uneori de ''nicaieri''.  Fie primim un telefon sau ne intalnim cu un ''mesager'' , fie pur si simplu raspunsul vine ca si cand ar fi fost in noi de cand lumea si de abea acum putem sa-l vedem limpede, ca intr-un vis cu ochii deschisi.

Celebre sunt visele cu ochii deschisi ale unor oameni care au facut istorie in domeniile lor.

Marturii ale chimistului german Friederich August Kekule (1829-l896), fondatorul chimiei organice structurale si al teoriei benzenului:
" In timpul sederii in Londra am locuit pe Clapham Road [...] Mi-am petrecut frecvent serile in compania prietenului meu Hugo Mueller [...] Am vorbit despre multe lucruri dar cel mai adesea despre indragita noastra chimie. Intr-o frumoasa seara de toamna ma intorceam cu ultimul autobuz, pe platforma de afara ca de obicei, pe strazile goale ale orasului [...] Am cazut intr-un fel de visare, si astfel, atomii au inceput sa se zbenguie in fata ochilor mei. Pana acum, atunci cand aceste mici alcatuiri imi aparusera, fusesera tot timpul in miscare. Acum, insa, am vazut cum doi atomi mai mici se unira ca sa formeze o pereche; cum unul mai larg imbratisa pe cei doi mai mici; cum altul si mai mare imbratisa pe trei ori chiar patru mai mici; in acest timp intregul se invartea intr-un dans ametitor.

Am vazut cum cei mai mari formara un lant, tragandu-i pe cei mai mici dupa ei, dar numai la coada [...] Strigatul conductorului "Clapham Road” ma trezi din visare. Am petrecut insa o parte din noaptea urmatoare incercand sa pun pe hartie macar schite ale formelor din vis. Aceasta a fost originea teoriei structurale”. Experienta descrisa de Kekule nu este singulara in viata sa. Fenomenul se repeta atunci cand incearca sa studieze alcatuirea benzenului:

Stateam sa scriu in caietul meu, dar munca nu progresa, gandurile imi erau in alta parte. Am intors scaunul catre foc si motaiam. Din nou atomii incepura sa se zbenguie in fata ochilor mei. De aceasta data grupurile cele mai mici ramaneau cuminti in fundal. Ochiul meu launtric, sensibilizat de repetata viziune a acestora, nu putea distinge structuri mai mari de conformatii multiple; lungi siruri se apropiara si se unira ingemanandu-se si dansand intr-o miscare ca de sarpe. Dar iata! Ce a fost asta? Unul din serpi se prinse de propria coada, si forma se invarti batjocoritor inaintea ochilor mei. Ca dupa o lumina de flash ma trezii; si de aceasta data petrecui noaptea intreaga lucrand asupra consecintelor acestei ipoteze".



Fizicianul german Albert Einstein (1879-l955), autorul teoriei relativitatii, o confirma starea de vis cu ochii deschisi:
"Cuvintele si limbajul, scrise sau vorbite, nu par sa joace nici cel mai mic rol in mecanismul gandirii mele. Entitatile psihice care servesc ca elemente ale gandirii sunt anumite semne ori imagini mai mult sau mai putin clare, care pot "dupa bunul lor plac” sa fie reproduse si combinate”.


Fizicianul scotian James Clerck Maxwell (1831-l879), autorul teoriei electromagnetice care il va face celebru, afirma chiar o prezenta interioara eu-lui sau care depasea realitatea strict personala: "ceea ce a fost facut prin ce numesc eu eu-insumi a fost implinit de fapt, simt asta, prin ceva mai mare decat propria mea persoana, prezent in interiorul meu”.





Dimitri Mendeleev a aranjat elementele chimice care iau naştere în inima stelelor în cadrul a ceea ce noi numim în prezent tabelul periodic al elementelor. Ideea tabelului periodic al elementelor se spune că i-a venit chimistului rus Dimitri Mendeleev, în timpul unui vis, dupa cum povesteste Kedrov, bibliograful lui Mendeleev.


În 1844 inventatorul american Elias Howe a încercat să proiecteze prima maşină de cusut, dar nu putea să îşi dea seama cum să procedeze cu acul de cusut. Într-o noapte a visat că era atacat de sălbatici cu suliţe. Cum s-a trezit înspăimântat, ultimul lucru care îi rămăsese în minte a fost faptul că suliţele aveau o gaură spre partea cu vârful ascuţit, realizând că acolo ar trebui dat orificiul prin care să între aţa într-un ac de maşină de cusut.


Christiaan Barnard, caci se cuvine sa ne aducem aminte de chirurgul sudafrican si de extraordinara sa realizare din 3 decembrie 1967, primul transplant de inima, povesteste intr-un interviu pentru Pierre Genève cum a facut primul transplant aproape in transa ,ca si cand cineva i-ar fi ghidat mana. ''Pierre Genève entretien avec le Dr Antoine Beneroso - 1993''

Prima grefa de inima a fost  minutios pregatita de doctorul Barnaard, cu multi ani inainte. A facut numeroase transplanturi cardiace pe animale.

Primul transplant de cord a durat noua ore, si din echipa de 30 de persoane a doctorului Barnard a facut parte si fratele sau, dr.Marius Barnard, mana sa dreapta in timpul operatiei.
Impactul mediatic a fost foarte mare pe tot globul. Toate televiziunile si toate ziarele din lume se intreceau cu prezentarea detaliilor operatiei si ale starii pacientului Louis Washkansky.

Despre primul bolnav care a fost de acord sa primeasca o inima de la un donator, dr. Christiaan Barnard a spus : ”pentru un om muribund, nu este o decizie grea, aceea de a primi o alta inima, pentru ca el stie ca altfel ar muri. Daca un leu te urmareste pe malul unui rau plin cu crocodili, nu eziti sa sari in apa, convins ca vei putea inota pana pe malul celalalt”.




surse: