https://acasa-la-nevasta.blogspot.com/p/aperitive-festive.html

30 noiembrie 2022

Cea mai frumoasa femeie din lume

 

Cea mai frumoasa femeie din lume in anul 2020, a fost declarata Miss South Africa Zozibini Tunzi, devenita Miss Universe 2020.



Istoria se repeta! Cea mai frumoasa femeie din lume, din timpuri indeparate si pana astazi, desenata de pictori, sculptata in piatra, adorata de scribi, este numeni alta decat zeita frumsetii: Venus sau Afrodita!

Cine este Venus / Afrodita?

Scriitorul grec, Hesiod ne spune ca Afrodita derivă din grecescul ἀφρός (afrós, „spumă de mare”), interpretând numele ca fiind „înălțat din spumă”, de fapt venita pe mare, inaltata de valuri si adusa la tarm de spuma marii. Desi pare legenda, acest fenomen este unul intalnit si astazi.


Valurile de spuma sunt precum nori veniti pe mare. Cum apare acest fenomen bizar? Spuma se formeaza atnci cand sunt furtuni pe mare iar apa are concentratie organica dizolvata ridicata (alge, saruri, plante si pesti in descompunere). Pe masura ce apa este agitata de curenti, pe particulele de materie organica se formeaza bule de aer care raman lipite unele de altele. Pe sub apa, aceste bule sunt duse spre tarm de curenti. Cand un val incepe sa se fomeze la suprafata, miscarea apei face ca bulele sa se amestece ca intr-o masina de spalat si sa se ridice la suprafata, careind spuma. La tarm, valurile se sparg imprastiind spuma.

 

Motivul pentru care cercetătorii moderni consideră etimologia populară a Afroditei, respective Venus zeita frumusetii este falsă, aceasta nefiind de origine Cipriota ci non-greacă, probabil semită chiar venind din zona Africii ar fi, cum ca, potrivit unui nou studiu, oamenii moderni se trag din Botswana. La sud de bazinul râului Zambezi, zonă care include nordul Botswanei și parți din Namibia și Zimbabwe. Aici se pare au apărut primii strămoși ai Homo Sapiens, în urmă cu 200.000 de ani. Desi anterior, existau dovezi care sugerau să oamenii moderni provind din Estul Africii, noile probe arată că oamenii provin din sudul Africii, unde se află Botswana. Oricum tot din Africa se pare ca venim, iar la origini suntem toti negrii, splati de valuri si de spuma marii, odata cu exodul spre lumea noua - devenind blonzi cu ochi verzi, albastrii adanci precum intinderea nemarginita a marii.

 


Cercetarea, publicată în jurnalul Nature, sugerează că strămoșii oamenilor moderni au prosperat timp de 70.000 de ani în această regiune, până când schimbările climatice dorinta de a explora noi teritorii i-au forțat să migreze din Africa spre alte continente.

"Se știe de ceva vreme că oamenii moderni au apărut în Africa acum 200.000 de ani. Ce s-a dezbătut intens a fost locul de proveniență și felul în care s-au dispersat strămoșii noștri", a spus Vanessa Hayes, cercetător principal al studiului, de la Institutul Garvan de Cercetare Medicală și Universitatea Sydney. "Am reușit să stabilim cu precizie care este zona de unde credem că provin oamenii moderni", a adăugat ea.

Cercetătorii au folosit mostre ADN pentru a reconstrui trecutul. Au lucrat cu comunități locale din Namibia și Africa de Sud și au colectat mostre de sânge, au studiat zona analizând fosilele și istoricul geologic. Au descoperit că aici se afla cel mai mare sistem de lacuri din Africa. În urmă cu 200.000 de ani, aceste lacuri au început să sece. Zona rezultată a dat naștere unui mediu stabil, capabil să ofere tot pentru ca viața să prospere. După 70.000 de ani, schimbările au dat naștere migrațiilor.

"Primii imigranți au mers către nod, al doilea val a mers către sud-vest. O altă parte a populației a rămas pe loc până în ziua de astăzi", spune Hayes.

Cum a ajuns Afrodita in Europa? Intr-o nava - cochilie, evident, strabatand intinderile albastre generatie dupa generatie, pana cand a devenit una dintre noi!

Sandro Botticelli, Nașterea lui Venus
Sandro Botticelli, Nașterea lui Venus


Ca amintire, Venus / Afrodita ne-a lasat scoica; scoica de perle, care prin proprietățile sale uimitoare, este un simbol al protecției și al victoriei, fiind insasi barca care ne-a adus-o pe frumoasa frumoaselor!

 Autenticitatea scoicii poate fi remarcată prin relația sa cu Cosmosul și Marea, două forțe naturale absolute care o fac mai puternică și mai rezistentă în fața talazurilor și  furtunilor.

 Sideful (Nacru), scoica de perla -  este cristalul de natura organica care alaturi de chihlimbar si perla este piatra vie ce pastreaza energiile, inflormatia care vine de la mosii si stramosii nostrii, cei prin care noi suntem tot mai evoluati, fiind tot ceea ce au fost ei plus ceea ce suntem noi .

In tinuturile asiatice era considerat drept simbol al nobilimii, considerandu-se ca posesia unui obiect de sidef atrage noroc si prosperitate.

Scoica de perle controleaza Chakra capului si se considera ca are efecte tamaduitoare. Sideful, prin simpla sa prezenta, se foloseste in tratarea bolilor nasului, gatului si plamanilor,intareste inima, oasele, coloana si aparatul cardiac.

Energiile acumulate de scoica se descarca in apa rece, apoi se reincarca pentru scurt timp la soare. Protejeaza purtatorul pe timpul calatoriilor, mai ales pe mare si peste mare.

Atrage norocul  si induce o atitudine vesela.

Fiind un dar al marii, preia calitatile apei: relaxare, fluiditate, adaptabilitate, sensibilitate, puritate, pace, liniste, pe care le transmite si purtatorului.

 


De ce a fost numita Venus, frumoasa frumoaselor?

Venus este a doua planetă de la Soare, al treilea obiect natural ca luminozitate pe cerul nopții după Soare și Lună.  Cea mai frumoasa (femeie) planeta, Venus, își atinge luminozitatea maximă cu câteva ore înainte de răsărit sau după apus, motiv pentru care popular este cunoscută sub numele de Luceafărul de dimineață și Luceafărul de seară. Posibilitatea existenței vieții pe Venus a fost mult timp un subiect de speculații, iar în ultimii ani s-au făcut cercetări active în acest sens. În urma unei observații din 2019 conform căreia absorbția luminii straturilor de nori superiori a fost în concordanță cu prezența microorganismelor, un articol din septembrie 2020 din Nature Astronomy a anunțat detectarea gazului fosfină (gaz spontan inflamabil in aer, ce arde cu flacara luminoasa) , un biomarker, în concentrații mai mari decât poate fi explicat de orice sursă abiotică cunoscută. Venus a fost prima planetă căreia i s-au trasat mișcările pe cer, încă din al doilea mileniu î.Hr.



Un sigiliu cilindru din perioada Jemdet Nasr și tăblița lui Venus din Ammisaduqa din prima dinastie babiloniană indică faptul că vechii sumerieni știau deja că steaua de dimineață și cea de seară erau același obiect ceresc. În perioada vechiului Babilon, planeta Venus era cunoscută sub numele de Ninsi'anna, iar mai târziu sub numele de Dilbat. Numele „Ninsi'anna” se traduce prin „doamnă divină, iluminarea cerului”, care se referă la Venus drept cea mai strălucitoare „stea”, legendele grecesti prezentand-o ca cea mai stralucitoare femeie. Ortografiile anterioare ale numelui au fost scrise cu semnul cuneiform si4 (= SU, înseamnând „a fi roșu”), iar semnificația originală a fi putut fi „doamnă divină a roșeții cerului”, cu referire la culoarea cerului dimineața și seara.


Simbolul planetei Venus, este steua cu opt colturi!

Culoarea planetei venus este una intunecata, semanand cu cea telurica, fapt care confirma ca prima frumusete a lumii este inchisa la culoare

Chinezii se refereau la Venus de dimineață drept „Marele Alb” (Tài-bái, 太白) sau „Deschizătorul Luminozității” (Qǐ-míng, 啟明) și la Venus de seară drept „Cel Minunat din Vest” (Cháng-gēng, 長庚).

Grecii antici au crezut inițial că aparițiile de seară și de dimineață ale lui Venus reprezentau două obiecte diferite: Phosphorus, steaua de dimineață și Hesperus, steaua de seară. În cele din urmă au ajuns să recunoască faptul că ambele obiecte erau aceeași planetă. Pliniu cel Bătrân l-a creditat  pentru această realizare pe Pitagora în secolul al VI-lea î.Hr., în timp ce Diogene Laerțiu a susținut că probabil Parmenide a fost responsabil pentru această descoperire. Deși au recunoscut Venus ca un singur obiect, vechii romani au continuat să desemneze aspectul de dimineață al lui Venus ca Lucifer (din latinescul portatore di luce) iar aspectul de seară ca Vesper (traducere în latină a grecescului Hesperos).