luni, 19 decembrie 2016

CUM SE SCRIE CORECT numele Mântuitorului - Iisus sau Isus - Hristos sau Cristos



Actualul blog, nu este menit sa creeze polemici, ci doar sa spuna ca din persepctiva oamenilor ‘’simplii’’ care nu sunt filologi sau teologi, nu conteaza daca numele Matuitorului se scrie Iisus sau Isus, fiindca contextual, toti intelegem ca este vorba despre Cel care, asa cum spune Crezul de la Niceea, este :  ‘’Fiul lui Dumnezeu,  Unul-Născut,  Care din Tătal S-a născut, mai înainte de toţi vecii…’’





Y-E-Sh-U-A (palestina)> Ι-Η-Σ-ΟΥ-Σ (greaca)> J-E-S-U-S (Latina) > I-I-S-U-S>I-S-U-S (Romania)



Iisus in Orient, Isus in Occident ?
Numele Iisus era un nume destul de comun in Palestina sec. I d.Hr. In ebraica el suna Iehosua sau prescurtat Iesua, fiind transliterat Iesous in greaca, limba care nu are sunetul "s".

Faptul ca grecii pronuntau pe atunci Iesous este confirmat de faptul ca latina l-a preluat ca Iesus (Jesus) (sec. I-II dHr.), forma pastrata si in limbile occidentale. Citirea Iisus este deci de data mai tarzie, tinand cont de evolutia modului de pronuntie a limbii grecesti. Este pronuntarea traditionala a Bisericii Ortodoxe, intrata si in limba romana.

In mediul teologic catolic si neoprotestant din Romania s-a impus recent varianta Isus, cu un singur "i". Nu se poate spune ca una dintre citiri este gresita si alta adevarata, ci mai degraba ca sunt manifestarile propriilor traditii, menite chiar diferentierii confesionale. Acuza ca Isus cu un singur "i" seamana cu vreun cuvant care ar insemna "asin" nu are nici o baza filologica.

Iehosua inseamna in ebraica "Iahve va salva, va mantui" sau "Iahve este mantuire", fiind deci un nume teoforic. Radacina verbala de la care provine este yasa, care la forma hosia inseamna "a ajuta", "a salva", subiectul putand fi omul (Deuteronom 22,27), judecatorii (Judecatori 2,16), regele (2 Regi 14,4), dar mai ales Dumnezeu. Interesant este ca verbul hosia a dat si forma liturgica hosia na "mantuieste-ma, Te rog" sau "mantuieste-ne, Te rugam" (Psalmul 117,25), care in greaca a fost transliterat osanna, "osana" (Marcu 11,9-10; Matei 21,9).

Nume vestit de inger

Dincolo insa de aceste aspecte istorice, Sfanta Scriptura ne prezinta o viziune teologica foarte importanta. Pentru evanghelisti, punerea numelui Iisus Mantuitorului nu era un fapt intamplator. In primul rand, numele a fost vestit de catre ingerul Gavriil: "Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus".

Apoi semnificatia numelui este comentata in Matei 1,21: "Ea va naste Fiu si vei chema numele Lui: Iisus, caci El va mantui poporul Sau de pacatele lor". Ca Dumnezeu intrupat, numele primit, care se traduce "Iahve (Dumnezeu) mantuieste", capata o consistenta care depaseste simbolismul numelor acordate oamenilor obisnuiti.

In Hristos, numele devine o realitate, pentru ca El insusi este Dumnezeu Care mantuieste.

Supranumele de Hristos

Hristos nu constituie numele Mantuitorului propriu-zis, ci este un supranume. El provine din limba greaca, de la verbul hrio "a unge". Hristos inseamna "Cel uns", corespunzand de fapt ebraicului Masiah (transliterat in greaca Messias - Ioan 4,25).

"Masiah" era numit initial regele in Israel, pentru ca la ceremonialul de investire era uns cu untdelemn de catre un preot sau un profet cultic. Regelui David, Dumnezeu i-a promis o dinastie vesnica, fagaduinta care insa a fost pusa sub semnul intrebarii in 586 i.d.Hr., cand regatul Iuda isi pierde independenta politica. Dinastia lui David nu va mai fi restabilita, dar profetiile despre venirea unui descendent davidid, un rege drept ales de Dumnezeu, a generat o intensa asteptare mesianica.

Mantuitorul S-a prezentat pe Sine ca fiind Mesia, dar imparatia Lui nu era din lumea aceasta (Ioan 18,36), ci era imparatia cereasca, a carei apropiere chiar a predicat-o inca de la inceputul activitatii




Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost Jssus (Catehismul lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj). În limba română forma Iisus Hristos, utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română, este preferată de majoritatea credincioșilor ortodocși.




Grafia Iisus este etimologică, ea reproducând sunetul η din Ιησούς, care în latină a fost redat ca e (Iesus). Tendința de a se citi ca i în greacă a început din Evul Mediu. Transliterarea Iisus în limba română, folosită în Bibliile ortodoxe și în majoritatea literaturii ortodoxe moderne, este o recurență slavonă, fidelă scrierii grecești (alfabetul chirilic este derivat din alfabetul grec, iar Biserica Ortodoxă Română a folosit alfabetul chirilic până în 1860). Argumentului etimologic pentru scrierea Iisus i se adaugă faptul că, pe lângă limba greacă, sursa tuturor limbilor europene pentru numele Iisus, atât în ebraică (Iehoșua, Ieșua), cât și în limbile europene începând cu latina (Iesus și în latina medievală Jesus, în care j nu reflectă sunetul scris așa în franceză, ci semivocala i [j]) numele este pronunțat cu două vocale înainte de primul s, anume [i-e], [i-i] sau [j-e], iar în limbile moderne sunetul inițial poate fi [ʒ] (fr. Jésus) sau [dʒ] (engl. Jesus). Aceste paralele etimologice pot motiva utilizarea a două litere înainte de s (pentru rostirea a doi [i] în hiat și în limba română.

Dicționarele limbii române oscilează între cele două forme. Lingvista Mioara Avram afirmă: „Numele proprii Isac, Isus se scriu cu un singur i inițial (nu Iisus)."Eugen Munteanu, lingvist și biblist, susține că ambele forme sunt corecte.

Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, consideră că ambele forme sunt corecte, dar dă prioritate (preferință normativă) formei Isus.

Există și părerea conform căreia varianta Isus ar translitera cuvântul ebraic pentru „măgar" și de aceea ar trebui evitată. Această idee este, însă, greșită.

Totuși Iisus nu e același lucru cu Iesus, cum este pronunțat în limba greacă, în forma originală a Noului Testament.






“Onos” este transliteraţia exactă a cuvântului din Noul Testament în limba greacă care în limba română este tradus “măgar”. Deci, nici pe departe nu sună asemănător şi nu poate fi confundat. Pentru siguranţă am mai verificat odată care este traducerea cuvântului “măgăruş” în limba greacă şi este ” ‘onarion”. Nici pe departe nu seamănă la pronunţare cu cuvântul “Iisus” sau “Isus”.



Limba originara a Noului Testament ,fiind greaca,  numele “Iisus” e preluat in limba romana direct din greaca, limba in care s-a scris originalul Noului Testament.

In greaca se scrie “Ιησούς“, transliteratIisous
Hristos” nu constituie numele Mântuitorului propriu-zis, ci este un supranume. El provine din limba greacă, de la verbul “hrio”(“a unge”) .Consoana initiala reda sonoritatea literei grecesti “hi“, pe care limbile occidentale o translitereaza prin “ch”.


Intrebare:
De ce protestantii, greco-catolicii si alte denominatiuni scriu ISUS cu un " I ", iar ortodocsii cu doi " I " (IISUS) ?De ce in Biblie traducerea Cornilescu este scris cu un  '' i''  si in versiunea Biserici Ortodoxe cu doi de ''i''?


Raspuns:
Problema scrierii numelui lui ISUS este o problema  minora in judecarea spiritualitatii cuiva. Este pur si simplu o problema de redactare. Ortodocsii invoca doua motive pentru care folosesc numele IISUS (cu doi "i").


Motivele acestea reprezinta alegerea pe care au facut-o ortodocsii. Desigur, acestea sunt doar o problema de redactare textuala, fara importanta asupra relatiei oamenilor cu Dumnezeu.

Referitor la cuvântul "ISUS", sau "IISUS" nu este nici o greseala ce nume se scrie. Este o problema de optiune personala .

Aceasta problema nu trebuie sa reprezinte un motiv de disputa intre culte. Ce s-ar putea zice despre numele "Jesus" (pronuntie: "Gizaz") la englezi, sau despre "Elninho" (pronuntie "Elninio") la portughezi ? Sunt ei mai putin credinciosi, sau mai putin corecti din cauza ca pronunta numele in acest fel ?  

Este o problema de limba si de optiune libera!