sâmbătă, 18 februarie 2017

Cand scutura babele cojoacele, se face renumita prăjitură Mărțișor sau Frau Holle

Intre 1 si 9 martie, babele isi scutura cojoacele! 



Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât Români cât și la Bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun Daco-Tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini, care, la Bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.










Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.




Bulgarii, sarbatoresc si ei aceasta traditie veche de secole.

Obiceiul de a oferi prietenilor snurul impletit rosu-alb, aduce primavera , simbolizand uarea de sanatate si fericire. Baba Marta, sau Martenita , este considerate a fi o doamna energica, care aduce Soarele cand zambeste. 



Se spune aceasta zi , anunta incepeutul curateniei de primavara . Atunci cand scutura asternuturile de iarna pentru a le pune la pastrare , penele care cad pe pamant, simbolizeaza ultima zapada din an. Aceiasi legenda se gaseste in folclorul german- Mama Hula sau Frau Holle



Legenda Bulgareasca spune ca traditia a inceput de la Khan Asparuh, care a trimis un snur de culoare alba sotiei, ca semn ca a supravietuit unei batalii.



Traditia purtarii unei bratari colorate in jurul incheieturii mainii este regasita si in Asia si America de Sud. Cea mai populara forma de protectie impotriva deochiului este considerat snurul rosu, purtat la mana. Chiar si in cultura noastra, copiilor mici li se pune la mana un astfel de snur pentru a nu fi deocheati. Cultura Kabbalah spune ca purtand un astfel de snur se creaza o energie mentala si spirituala protectoare.







Prajitura Martei, prajitura Martisor sau prajitura Frau Holle



Pentru blat:
-3 cesti faina
-4 oua
-2cani de zahar
-1/2 cana ulei
-1 cana apa minerala- carbigazoasa
-zahar vanilat sau esenta vanilie
- praf de copt
 
Pentru umplutura: 
-500 gr, capsuni
- gem capsuni
-2 cesti smantana pt. frisca sau frisca lichida
-2-plicuri intaritor pt. frisca
 
-pentru décor: nuca de cocos- fulgi sau ciocolata alba
 

Timp de preparare:

25 minute – pt. copt blat; 20 minute- preparare;

Dificultate- medie

1-galbenusurile, zaharul, uleiul si apa se omogenizeaza intr-un castron, cu mixerul sau telul;

2- se adauga faina cernuta in prealabil

3-se adauga praful de copt stins in prealabil cu putina zeama de lamiae sau cativa stropi de otet  si vanilia

4-separate se bat albusurile si dupa ce au fost toate celelalte ingredient omogenizate, se adauga peste compozitie, incorporand usor cu telul in forma de para , fara a amesteca prea mult , pentru ca compozitia sa ramana aerisita si pufoasa.

5- turmati compozitia in tava tapetata in prealabil cu hartie de copt si unsa cu putin ulei, unt sau margarina.

6- lasati sa se coaca 20 minute , in cuptorul incalzit in prealabil la 175 gr si  nu deschideti cuptorul timp de 15 minute . Verificati cu o scobitoare: daca blatul s-a copt – nu se lipeste de scobitoare! Timpul de coacere poate diferi cateva minute, functie de cuptor si dimensiunile tavii de copt.



In timp ce blatul este la cuptor , pregatiti frisca pe care o amestecati cu capsuni (taiate ) ; dupa gust, puteti  adauga zahar pudra si vanilie.

 Secretul prepararii este ca frisca sa se pregateasca intr-un vas foarte rece (eventual tinut inainte la frigider/congelator ) Smantana de frisca sa fie rece in momentul pregatirii (4-5 grade) iar cand spuma s-a intarit, sa se mai amestece cu mixerul decat de cateva ori, pt. a incorpora zaharul si mirodeniile, altfel frisca se poate taia.

Cand blatul s-a racit, umpleti cu gem de capsuni  si frisca. Ornati cu fulgi de nuca cocos sau ciocolata alba.



Sa se scuture cojoacele, sa vina primavara! 
Pentru cei care tin post , am un borcan cu dulceata de capsuni ! O lingurita de caciula ;)