Sapunul, samponul de casa - o alternativa!
Datorita substantelor alergenice din produsele cosmetice si dezinfectanti, tot mai multe persoane sufera de alergii.
Dovezi arheologice despre sapun, dateaza din 2800 i.Hr. In timpul excavarii ramasitelor Babilonului. O substanta similara sapunului a fost gasita in vase cilidrice. Inscriptiile de pe acesti cilindrii descriu procesul de productie al acesteia, ingredientele fiind : ulei cassia, apa si un alcalin nespecificat.
Datorita substantelor alergenice din produsele cosmetice si dezinfectanti, tot mai multe persoane sufera de alergii.
Dovezi arheologice despre sapun, dateaza din 2800 i.Hr. In timpul excavarii ramasitelor Babilonului. O substanta similara sapunului a fost gasita in vase cilidrice. Inscriptiile de pe acesti cilindrii descriu procesul de productie al acesteia, ingredientele fiind : ulei cassia, apa si un alcalin nespecificat.
 |
Page: The Bath
Artist:
Alfred Stevens
Completion Date: c.1867
Style:
Romanticism
Genre:
genre painting
Technique:
oil
Material:
canvas
Dimensions: 74 x 93 cm
Gallery:
Musée d'Orsay, Paris, France
|
O alta reteta ar indica ca ingrediente: uleiul din
seminte de susan, uleiul de chiparos si cenusa rezultata in urma focului.
Papirusul "Ebers" datat 1550 IEN in Egipt, afirma ca localnicii au folosit in imbaierile lor un sapun facut din uleiuri (vegetale si minerale), combinate cu unele saruri alcaline.
Egiptenii foloseau o combinatie de uleiuri animale si vegetale
cu saruri alcaline pentru tratarea bolilor de piele, dar si pentru spalat
precum atesta "Papirusul evreilor" (un document medical). Grecii isi
curatau corpul cu clei si nisip si apoi se ungeau cu ulei.
In anul 600 i.Hr.,
fenicienii obtineau sapunul prin amestecarea grasimii de capra cu cenusa de
lemn.
O reteta de sapun,
continea cenusa de Sapunarita (Saponaria officinalis), a carei seva constituia
un agent de curatare era amestecata cu grasime animala pentru fabricarea
sapunului. Numele plantei , arata si el faptul ca aceasta planta era folosita
cu mult timp in urma ca inlocuitor al sapunului sub forma de decoct in spalarea
imbracamintei, dar si pentru inlocuirea samponului cu unul natural si adecvat
tratamentului parului fragil. Continutul mare de substante saponine a facut ca
radacina plantei sa fie utilizata in loc de detergent. De asemenea saponinele
se gasesc si in alte parti ale plantei, in frunze si tulpina. Mai mult decat
atat, aceasta planta este utilizata in alimentatie la prepararea alvitei si
halvalei.
Imbaiatul zilnic era un obicei in Japonia in Evul Mediu
si in Irlanda, piscinele cu apa calda erau populare locuri de intalnire in
serile de duminica.
Roma cu vestitele bai, face ca spre sfarsitul secolului
al VI-lea sa existe o breasla de fabricanti de sapun in Napoli, Italia. In
secolul al VIII-lea fabricarea sapunului si retete de fabricare a sapunului au
fost larg raspandite in intreaga Spanie si Italia.
In secolul al XV-lea in Franta, fabricarea sapunului a
fost efectuata de catre industrie, in principal in zona Provence
Incepand cu secolul al XVI-lea in Europa, au fost
fabricate sapunuri folosind in principal uleiuri de masline si alte uleiuri
vegetale, mai degraba decat grasimea animala.
 |
|
Hubert Robert (1798) The State Hermitage Museum - Saint Petersburg |
Un pas major a fost facut de chimistul francez Nicholas Leblanc in 1791 care a inventat o modalitate de a face carbonat de sodiu din sarea alimentara. Amestecat cu grasimea forma sapunul. Douazeci de ani mai tarziu s-a nascut sapunul modern odata cu descoperirea lui Michel Eugene Chevreul, un alt chimist francez, a naturii chimice a grasimilor, a glicerinei si a acizilor grasi. Alta descoperire importanta a lui Ernest Solvay , afost amoniacul care era extras din sarea alimentara (clorura de sodiu) pentru a obtine soda.
Principalele surse de sapun sunt grasimile animale si
vegetale. Consumul mare de sapun a impus si gasirea altor surse de acizi grasi
decat grasimile animale. Astfel o parte din acizii grasi utilizati la obtinerea
sapunului se obtin prin oxidarea alcanilor superiori din petrol.
Reteta
sampon din sapunarita:
-
Doua linguri radacina sapunarita rasa, se pun
la fiert intr-o jumatate de litru de apa, la foc mic. Se lasa sa infuzeze zece
minute si se aplica pe par, in amestec cu un galbenus de ou. Se spala parul ca
si cum ati apica sampon. Se clateste
parul cu otet. Este eficient pentru
parul gras, impotriva caderii parului, in reglarea sebumului si pentru cei care
au alergii