Taiatul porcului este
o datina straveche care precede Crestinismul. Dacii praticau jerfirea animalelor in ziua solstitiului de iarna, cea mai
scurta zi din an.
Cum soltitiul de iarna nu cade la aceeasi data, ci fie pe 21
fie pe 22 decembrie, a fost aleasa o data fixa, ce corespunde in calendarul
Crestin cu Sfantul Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei, matir, sarbatorit pe
20 decembrie in calendarul creștin-ortodox și in cel greco-catolic.
Substantivul latin solstitium este format din cuvantul latin
sol: „Soare” și stitium, derivat al verbului sisto, statum: „a opri”. Prin
urmare, stramosii nostrii aduceau jertfa intunericului pentru a opri disparitia
Soarelui.
Astfel, dupa acest moment al sacrificiului ziua incepea sa
creasca, lumina si caldura revenind sa faciliteze inverzirea plantelor, viata.
De aici, asocierea jertfei animalului cu renasterea naturii, urmand ca dupa
perioada de Post sa porneasca ospatul ce celebreaza inceputul Crestinismului:
Nasterea Mantuitorului si apoi inceputul Noului An calendaristic.
Fiind un sacrificiu dedicat luminii, traditiile sravechi spun
ca sacrificarea nu putea fi inceputa inainte de ivirea zorilor si nici nu putea
depasi apusul soarelui.
Si
tot din mosi stramosi, a ramas o formula de calcul pentru a afla greutatea
aproximativa a porcului sacrificat, cu o marja de eroare de doar +/- 3%.
Aceasta formula o cunosteau bunicii si stra-strabunicii nostrii, la vremea
respectiva neexistand cantare in gospodarii.
Pentru a
afla greutatea porcului la metru sau... cum se cantareste porcul cu ruleta,
trebuie aplicata formula:
G =C
x C x Lx 69,3
G = greutatea
aproximativa a porcului
C = circumferinta
porcului masurata cu metrul/ruleta in spatele picioarelor din fata
L= lungimea
porcului (masurata incepand din spatele urechilor, pana unde incepe coada
porcului)
Constanta de
calcul – 69,3
Greutatea
carcasei se masoara: inmultind greutatea aproximativa a animalului in viu cu
0.72
Carcasa
= G x 0.72
Daca ti-a placut te rog da share pe pagina / grup facebook. Multumesc!