Cum / Cand se face Coliva

Cum/cand se face coliva?

Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii adormiti. Biserica face pomenirea celor adormiti sambata si pentru ca aceasta zi premerge duminicii - ziua Invierii - numita si cea dintai zi a noii creatii sau a opta zi, ziua vesniciei.

Anul acesta, Moșii de iarnă se prăznuiesc la începutul lunii martie, mai exact pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face prăznuirea celor adormiți. Moșii de iarnă 2021 sunt celebrați în martie, deoarece Paștele 2021 este pe 2 mai, iar Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.

Ce reprezinta coliva

Coliva, nu este o reteta culinara oarecare. Modul in care se pregateste coliva este o expresie materiala a credintei noastre in nemurire si inviere, fiind facuta din boabe de grau, pe care Domnul insusi le-a infatisat ca simboluri ale invierii trupurilor: dupa cum bobul de grau ca sa incolteasca si sa aduca roada trebuie sa fie ingropat mai intai in pamant si sa putrezeasca, tot asa si trupul omenesc mai intai se ingroapa si putrezeste, pentru ca sa invieze apoi intru nestricaciune. Dulciurile si ingredientele care intra in compozitia colivei reprezinta virtutile raposatilor pomeniti ori dulceata vietii celei vesnice pe care nadajduim ca a dobandit-o cel trecut la Domnul. Leganarea colivei cu mainile, cand se canta “Vesnica Pomenire” este expresia legaturii reale cu cei adormiti si un semn al invierii, asemanator celui din Sfanta Liturghie, cand preotii leagana sfantul aer deasupra Darurilor la citirea Crezului pana la momentul cand se zic cuvintele "Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi", inchipuind cutremurul care a avut loc cu ocazia mortii si invierii lui Iisus Hristos

Coliva a fost introdusa in practica Bisericii dupa minunea Sfantului Teodor Tiron, savarsita la 50 de ani dupa moartea sfantului, in vremea imparatului Iulian Apostatul (361-363). Imparatul, dorind sa-i batjocoreasca pe crestini, a dat ordin guvernatorului orasului Constantinopol sa stropeasca toate alimentele din pata orasului cu sangele jertfit idolilor, in prima saptamana a Postului Mare. Sfantul Teodor, aparandu-i in vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia sa-i anunte pe crestini sa nu cumpere nimeni nimic din piata, ci mai degraba sa manance grau fiert cu miere (coliva).

Cum se face coliva

Asadar, coliva nu se prepara ca o oarecere reteta culinara ci trebuie urmat un ritul, o serie de randuieli:

-Graul/ arpacasul trebuie splata in noua ape. De ce? Cele noua ape, reprezinta cele noua cete ingeresti.

Cine sunt cele noua cete ingeresti si care este menirea lor?

1- Serafimii care stau împrejurul Mantuitorului, avînd cîte şase aripi si chipul focului ce aprinde in oameni focul iubirii dumnezeieşti; în limba evreiască „Serafim” se tălmăceşte „cel ce aprinde” sau „încălzeşte”.

2- După Serafimi, înaintea lui Dumnezeu stau Heruvimii;  înţelepţii cei cu ochi mulţi, care fiind luminaţi în tainele lui Dumnezeu, ale cunoştinţei adîncului şi înţelepciunii divine, luminează şi pe alţii. „Heruvim”, în aceeaşi limbă evreiască, se înseamna „multă înţelegere” sau „revărsare de înţelepciune”. Prin Heruvimi se revarsă înţelepciunea cea de sus şi se dă ochilor sufleteşti luminare spre cunoştinţa lui Dumnezeu.

3- Ceata a treia, numită a Tronurilor, sunt „purtătoare de Dumnezeu” după Har și datorită slujbei pe care o îndeplinesc, ceea ce în chip tainic și de nepătruns înseamnă că Îl poartă pe Dumnezeu în ei înșiși. Astfel, prin acești îngeri se manifestă în primul rând dreptatea lui Dumnezeu; ei slujesc dreptății Sale, slăvind-o și înzestrând cu puterea ei pe judecătorii pământești, ajutându-i pe regi și pe ceilalți stăpânitori să facă judecăți drepte

4-În ierarhia din mijloc, prima ceată se numeşte ceata Domniilor, pentru că domnesc peste ceilalţi îngeri care sînt sub dînşii. Aceşti îngeri ajută pe oameni să-şi stăpînească simţirile şi să-şi smerească patimile cele fără de rînduială, supunînd pe trup duhului. Ei revarsă oamenilor, care sînt puşi de Dumnezeu ca stăpînitori, puterea stăpînirii cu bună înţelegere şi a iconomiei celei înţelepte, ca să domnească bine şi cu dreptate peste ţările încredinţate lor

5-Ceata Puterilor Cereşti împlineşte fără odihnă voia cea tare şi puternică a Domnului Savaot, stăpîneşte planetele şi stelele universului; dă oamenilor puterea prorociei şi darul facerii de minuni şi îi ajută pe creştini să rabde cu tărie necazurile vieţii şi să păzească poruncile lui Hristos.

6-Ceata Stăpîniilor se numeşte aşa pentru că aceşti îngeri au mare stăpînire peste diavoli. Ei risipesc stăpînirea lor şi izbăvesc pe oameni să nu cadă în ispitele cele cumplite care îi duc la moarte şi la osînda iadului.

7-În ierarhia cea mai de jos, prima ceată este a Începătoriilor. Se numesc aşa pentru că ei stăpînesc pe îngerii care sînt sub ascultarea lor, făcîndu-le cunoscută voia lui Dumnezeu. Ei au misiunea de a îndrepta toată lumea; ei păzesc ţările, tronurile celor ce conduc; ei păzesc hotarele neamurilor, oraşele, cetăţile, satele, limbile, bisericile şi păstorii de suflete. Ei îi ajută pe cei ce conduc popoare şi Biserici să facă voia lui Dumnezeu şi să nu asuprească pe cei de sub ascultarea lor.

8- Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi prorociile cele înalte ale îngerilor şi, prin ei, oamenilor. Sfîntul Grigorie Dialogul zice despre Arhangheli: „Aceştia sînt cei care înmulţesc sfînta credinţă între oameni, luminînd înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinţei celei drepte”.

9-Ultima ceată şi mai apropiată de oameni este ceata Îngerilor. Aceştia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu şi voinţele Lui cele mai mici chiar, povăţuindu-i să trăiască în dragoste, în fapte bune şi cu dreptate, împlinind întru toate voia Domnului. Îngerii sînt rînduiţi să păzească pe fiecare credincios, căci de la Botez fiecare creştin are un înger păzitor. Pe cei buni îngerii îi ajută să nu cadă, iar pe cei căzuţi îi ridică prin pocăinţă şi spovedanie, şi niciodată nu ne lasă pe noi, deşi uneori greşim. Îngerii sînt gata să ne ajute întotdeauna, numai să voim şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu.”

Ingrediente pentu coliva

1 kg arpacaș de grâu;

1 Kg de nuci;

300 gr. biscuiti

400 -500 g de zahăr tos (in functie de cat este de dulce zaharul) nu puneti zahar pudra, deoarece inmoaie foarte tare coliva;

coajă de la 1-2 lămâi și de la 1/2 portocale;

esență de vanilie 2 fiole si 1 esenta de rom o fiola;

optional - 200 gr. stafide

Pntru decor: zahăr pudră, nuci macinate, biscuit macinati, zahar vanilat si cacao, bomboane sau nuci pentru ornat

Preparare

Coliva, cere timp seara si dimineata.

Primul timp, seara 2-3 ore. Grâul se alege, îndepărtându-se pleava și bucățelele de grâu sparte. După aceea se spală în 9 ape călduțe (corespunzătoare celor 9 cete îngerești) și se pune la fiert în 3 litri de apă, la foc mic, eventual pe o tabla su support nu direct pe flacara. Focul este la început potrivit de mare, iar când începe să fiarbă apa, se dă mai mic. În timpul fierberii nu se amestecă cu lingura, ci se mișcă oala din când în când, astfel ca grâul să nu se lipească. Se ține pe foc până ce apa scade și, când apa a scăzut aproape complet, se adaugă puțină sare, amestecându-se ușor cu lingura de lemn. Se mai lasă 5-10 minute până când nu mai este apă, iar bobul de grâu este "înflorit". După fiert, grâul se acoperă cu un ștergar umed sau cu o folie alimentara, direct peste grau, pentru a nu face coajă.

Tot seara se pregatesc celelalte ingrediente, pentru a le avea dimineata la indemana. Se curăța nucile de coajă, si se macina. Se piseaza si biscuitii si verificati daca aveti in casa esente/ coaja de lamaie, portocala. Puteti opri jumătăți de mieji de nuca intregi (10-20) pentru a forma o cruce pe colivă daca vreti sa o ornate astfel.

Al doilea timp, de dimineață - minim o ora.

Dacă s-a format coaja la grâu, se îndepărtează.  Se rastoarna graul intr-un vas suficient de mare pentru a incorpora toate ingredientele.

Se adaugă zaharul tos, ¾ din miejii de nucă macinata si optional stafidele. Se aromatizează adăugându-se coaja de lamiae/ portocala dată prin răzătoarea mica si esentele. Se gustă și, dacă nu este destul de dulce, se mai poate adauga zahar. Aroma colivei este data de calitatea esentelor . Toată compoziția se incorporeaza bine cu mâna și se așază pe platouri, nivelându-se.  Daca vi se pare ca compozitia se inmoaie prea tare, adaugati biscuiti macinati pentru a absorbi umezeala, ca sa puteti da forma colivei si aceasta sa nu curga de pe platou.

Se pune compozitia de coliva pe platouri.

Se adaugă pe deasupra biscuiti macinati si dati prin sita pentru a fi cat mai fina suprafata colivei, peste care pe pune restul de nucă măcinată fin astfel încât să fie un strat destul de gros, pentru ca zahărul pudra ce se va pune pe urmă să nu se umezească. Printr-o strecurătoare mică se pudrează pe deasupra zahăr pudra amestecat cu zahar vanilat, până ce se acoperă toată nuca. Se nivelează cu ajutorul unei foi albe de hârtie care se așază pe deasupra și se presează ușor cu mâna. După ce s-a nivelat  suprafața, se formează o cruce din jumătățile de nucă păstrate sau din bomboane. Se poate însă să se facă o cruce și din cacao, folosindu-se un șablon.  Daca nu aveti șablon, confectionati unul  decupand o cruce dintr-o coala de hartie impaturita pe jumatate.

Daca mergeti cu coliva la biserica, este bine sa alegeti un vas cu pereti inalti. Datorita caldurii de la lumanri este posibil ca compozitia sa se mai inmoaie si sa curga de pe platou. Puteti sa decupati din timp si o hartiuta pentru ca ceara lumanrilor sa nu cada pe coliva.

Tips! Nu puneti zaharul tos in coliva cat graul este cald deoarece se topeste si compozitia nu se leaga.

Biserica a rânduit sâmbăta ca zi de rugăciune pentru cei morţi, precum şi anumite zile de peste an:

-sâmbăta lăsatului sec de carne pentru Postul Paştelui

-sâmbetele din săptămâna a 2-a, a 3-a şi a 4-a din Postul Paştelui

-sâmbăta dinaintea Rusaliilor (Sâmbăta morţilor sau a Moşilor, sau "Moşii de vară")

-lunea sau marţea după Duminica Tomii (Paştile Blajinilor)

-la Praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august)

-în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (zis Sâmbăta morţilor sau "Moşii de toamnă")

-Joia Mare (Joi Mari) din Săptămâna Sfintelor Patimi

în aceste zile se fac pomeniri cu Sfântă Liturghie, ducem colivă la biserică şi dăm pomelnic pentru toţi cei morţi ai noştri.