Simbolul Bradului de Craciun
Drepturi de autor integral! Exlus plagiat.
In antichitate, bradul era numit ‘’stalpul cerului’’. Cand cautam semnificatii ale simbolurilor sacre, cum este bradul (pinul), nu luam in calcul doar etimologia cuvantului, limitatea la un areal geografic- cultural… desi acestea sunt importante si pot furniza indicii. Cheia ar trebui sa aibe legatura cu spiritualiatea mai degraba decat cu inaltimea bradului si tulpina lipsita de noduri. Dincolo de faptul ca bradul (pinul) ar fi putut fi primul arbore care a vazut lumina zilei, o dezlegare ar putea fi chiar fructul acestuia: conul de brad.
Daca aveti rabdare, putem gasi impreuna
explicatiile.
Ce legatura are bradul cu Imperiul Persan,
egiptul antic si dacii? Dar cu Roma antica?
Bradul cuprinde 45-55 de specii de conifer si face parte
din familia Pinaceae. Prin urmare, cand ne referim la impodobirea bradului, nu
ne rezumam la brad ci includem toate coniferele.
Brad= denumirea Latina Abies
Bradul argintiu sau bradul alb (Abies alba), este un brad
originar din Europa, specific unei anumite zone, cu un areal limitat de Munții
Pirinei, la nord de Normandia, la est de Munții Alpi și Munții Carpați, până în
sudul Italiei și nordul Serbiei, unde s-a integrat alături de bradul bulgar.
Pinul= sapin=Din latină ‘’sappīnus’’= termenul
galez ‘’sappos’’.
Etimologii francezi mentioneaza ca ,,sapinus” (brad)
reprezinta descendentul unui termen prelatin ‘’sappus’’- tribunalul tracic
(Sapaees) pomenit de Herodot, a reprezentat probabil sursa termenului latin sau
celtic.
Probabil nu este intamplator faptul ca una dintre
inaltimile ce strajuiesc localitatea Săpânţa (etimoligia localitatii vine de la
sapinar - țapinar) , se numeşte Vârful
Bradului, toponim avându-şi obârşia după C. Negruzzi în termen sinonim traco -
dacic, de factură sudică, prezent în limba albaneză sub forma "bredh"
=brad. . În limba sanscrită, brhat (pronunţă brihat) si înseamnă ‘’mare’’. Brad
are cuvinte înrudite în limba română ca brădet, brăduţ, brădişor şi intră
într-un număr impresionant de toponime.
Concluzie: ‘’Sapin’’ (brad) coincidenta sau
nu, seamana izbitor cu ‘’Sapiens’’= ‘’dreapta judecata’’
Iran (pronunție a numelui din limba persană: [ʔiːˈɾɒːn]),
până la 1935 cunoscută internațional ca Persia. Din anul 1949 sunt folosite
atât numele „Persia”, cât și „Iran”. „Iran” este utilizat între funcționari și
în contextul politic-statal.
Daca cautam in Wikipedia, gasim explicatia: Numele „Iran”
este un înrudit cuvântului „arian” si înseamnă „teren de aur” . ‘
‘’Teren de aur’’ nu face referire la resursele de aur din
subsolul zonei ci la locul de unde
plecat Aaron insotit de cele 12 triburi egiptene in cautarea pamantului
fagaduit. în arta Mesopotamiei, în special în arta din Imperiul Neo-Asirian
(911-605 î.Hr.) și mai ales în basoreliefurile vremii, geniul innaripat
(ingerul sau spiritul inalt), noi il numim calugar sau inalt preot inzestrat cu
har divin, adesea tine intr-o mana un
con de brad, mana cu care face semnul binecuvantarii spre un copac stilizat – in
cazul acesta pinul, bradul! Deși textele explicative referitoare la obiectele
tinute in mana de acesti inalti prelati sunt extrem de rare, se pare că acestea (atat
bagajul din mana cat si conul de brad) au fost folosite împreună în ritualuri
de purificare. Akkadieni (Aka- asirieni, babilonieni):, banddudû („găleată”) și
mullilu („purificator”)
Pentru a intelege legatura Persilor cu aceste
meleaguri (Dacia- Romania de astazi) vom face o incursiune in istorie:
La apogeul întinderii sale teritoriale, Imperiul Persan cuprindea Iranul, Afganistanul, Irakul,
Turcia, Siria, Egiptul, Israelul, Libanul, Ciprul și porțiuni din România,
Bulgaria, Grecia, Arabia Saudită, Libia, Sudanul de Nord, Caucaz, India, Asia
Centrală și chiar din China, cu o suprafață totală de 8.000.000 km2. Cirus cel
Mare creează dintr-un stat vasal un vast imperiu cucerind Imperiul Medic,
primul mare stat monarhic iranian, Imperiul Neo-Babilonian și Regatul Lidian,
deschizând cale fiului său, Cambyses al II-lea, spre cucerirea Egiptului.
Imperiul Persan (în persana veche: Parsā), sau Imperiul
Ahemenid, a fost un imperiu iranian ce a dominat Asia de Sud și de Sud-Vest
între 550 î.Hr., de la cucerirea mezilor de către Cirus cel Mare, până în 330
î.Hr., când ultimul împărat ahemenid moare și imperiul este cucerit de
Alexandru cel Mare(356-323 î.Hr.).
Arrian din Nicomedia, unul dintre istoricii de seamă ai
Antichității, arată că Alexandru susținea că a invadat Persia ca o acțiune de
răzbunare. Motivul atacării Persiei a fost bogăția acesteia. Alexandru, la fel
ca și alți conducători de state agresoare (vechi sau mai noi) a pretins că
atacă Persia din motive mai degrabă idealiste (ca răspuns la o nedreptate din
trecut sau ca un act de demnitate), deși el, la fel ca și soldații care l-au
slujit, era mânat în principal de motivații economice (plus dorința de putere,
în cazul tânărului rege). Cauza atacării Imperiului Persan de către macedoneni
coincide cu… motivația Imperiului Roman de-a invada Dacia lui Decebal
(eveniment ce avea să se petreacă peste câteva secole). La fel ca și Imperiul
Roman din vremea împăratului Traian 953-117 d.Hr), regatul Macedoniei preluat
de către tânărul Alexandru nu avea, la început, o situație financiară prea
strălucită (în ciuda activității militare de până atunci sau tocmai datorită
acesteia). Dimpotrivă!
Intorcand-ne la templul El Daki din vechiul egipt (Persia),
locul de unde vin Dacii si la etimologiile inca intalnite la noi: Muntii
Perșani, localitatea Perşinari,etc. , este evidenta stabilirea civilizatiei
Persilor in Romania, denumirile locurilor fiind graitoare, cu precadere in
partea de sud-est a tarii, zona necucerita niciodata de Imperiul Roman –
religia acestor zone fiind cu precadere ortodoxa.
Ar putea fi adevarat ca bradul este primul
copac aparut dupa facerea lumii?
Gandindu-ne ca altitudinea la care cresc și se dezvoltă
brazii este peste 500 m iar răspândirea acestora este pe tot globul, dar cu precădere
în zonele muntoase ale zonei temperate, putem face o legatura cu er glaciara
din Pleistocen. Dupa retragerea apelor, primul pamant care a vazut lumina
soarelui a fost cel din zonele inalte , practic…gandindu-ne ca apele s-au
retras de sus (altitudinea cea mai ridicata- vf. Muntoase0 spre mari/ oaceane,
acesta a fost si ordinea aparitiei vegetatiei -prima vegetatie aparand altitudini mari – apoi, in timp, odata cu
retragerea apelor, spre campie.
In Carpatii Romanesti s-au format astfel de ghetari in
Pleistocen.
Dupa topirea ghetii au ramas lacuri sau tauri : odragu,
Capra, Balea din Muntii Fagaras, Iezerul din Parang, Bucura si Zanoaga din
Retezat. Prin urmare, acestea au fost locurile unde coniferele au aparut ca si
plante primordiale in Romania.
Relief glaciar în Carpaţii Româneşti
Formele de relief glaciar menţionate se întâlnesc în
majoritatea masivelor montane ce depăşesc 2.000 m din Carpaţii româneşti, având
caracteristici diferite:
În M. RODNEI se află peste 30 de circuri glaciare,
În M. MARAMUREŞ întâlnim urme ale unor gheţari la
altitudini de 1.500-1.700 m, în jurul vârfurilor Pietrosul şi Farcău.
În M. BUCEGI există forme complexe pe opt văi ce se
desfăşoară radial din nodul orografic Vf. Omu-Vf. Obârşia; circurile glaciare
se află situate la peste 1.800 m, în timp ce văile glaciare ajung la până 1.400
m (Ţigăneşti, Mălăieşti, Cerbului s.a.).
În M. LEAOTA se păstrează doar un singur circ glaciar, în
nord-estul vârfului Leaota.
În M. FĂGĂRAŞ se află peste 175 circuri glaciare, grupate
în complexe la obârşia celor mai importante văi la altitudini de 1.800-2.100 m,
justificîndu-şi pe deplin denumirea de „ALPII TRANSILVANIEI” dată de marele
geograf francez Emm. de Martone. Peste 50 dintre acestea sunt continuate de văi
glaciare a căror lungime sunt cuprinse între 2 şi 4 km.
În M. IEZER întâlnim mai multe circuri suspendate, la
altitudini de peste 1.650 m, pe creasta Iezer-Păpuşa. - În M. ŞUREANU şi M.
CINDREL se 15 circuri glaciare cu praguri şi morene, îndeosebi pe versanţii de
nord şi nord-est. - În M. PARÂNG există mai multe complexe glaciare cu circuri
suspendate şi văi glaciare de 6-7 km lungime, concentrate în nordul şi
nord-estul crestei principale.
În M. RETEZAT se întâlnesc mari complexe glaciare cu
circuri şi văi glaciare ce au lungimi de 6-8 km (cele mai lungi din Carpaţii
româneşti). M. RETEZAT alături de M. FĂGĂRAŞ şi M. PARÂNG constituie masivii cu
cele mai variate forme de relief glaciar, cu circuri, văi, praguri, custuri,
morene, roci mutonate, şei de transfluenţă s.a.
În M. GODEANU se află mai multe circuri glaciare la
1.800-2.000m, concentrate mai ales în nord, unele dintre ele continuându-se cu
văi ce au lungimi de 1-2 km şi ajung până la 1.500-1.600 m.
În M. ŢARCU întâlnim circuri suspendate în jurul vârfurilor
principale.
Tot la capitolul relief glaciar trebuie amintite şi
lacurile glaciare:Hârtop I şi Capra din Făgăraş şi Tăul Agăţat din Munţii
Retezat , Buta din Retezatul Mic şi Iezerul Şurianu din Munţii Sebeş, Lacul
“Mioarelor” Făgăraş, Zănoaga ,Podragu Mare, Tăul fără Fund, Tăul Negru, Bucura,
Galeşu, Iezerul Cindrel.
Toponimele locurilor derivate de la aceste conifere, atesta
faptul ca brazii au o stransa legatura cu personajele biblice si triburile
nomade : Brasov- Denumire peceneagă, de
la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulţi
specialişti cu râul Graft si Pietrele lui Solomon (descoperirile arheologice au
atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon). Bara šu =
„apă cenuşie”. Teoria peceneagă este întărită şi de faptul că principale
hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (maghiară şi
germană), Tömös (maghiară şi germană). Nu departe de Brașov s-au găsit bare de
aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist, emise în a doua
jumătate a sec-. IV
Pecinegii sunt
cunoscui ca ‘’Oamneii padurii’’ si reprezentau clanuri/triburi înrudite.
In 903-905 Pecenegii înaintează și ocupă
Oltenia (tribul Giaxihopon) și Banatul; în Transilvania, în apropiere de Alba
Iulia, se stabilește tribul peceneg Gyula. Alte toponime pecenege intalnim in județele (păduroase) Harghita și Covasna: Biborțeni,
Baraolt, Ozun.
Origine saliva?
Curiozitate! Speciei de pin – pinus cembra – I se
spune zâmbru, (reg) livan, zimbrel, zimbrișor. Lemnul zâmbrului este de calitate superioară. Fiind
rezistent este folosit în sculptură.
Deloc intamplator! Animalul ‘’zimbru’’ traieste în zone
protejate din păduri din Polonia, Belarus și Republica Moldova, turme existând
și în Lituania, Ucraina, Rusia și Kîrgîzstan, Romania. (În estul Europei,
zimbrii erau proprietatea regilor poloni, lituanieni și țarilor ruși)
Sigiliul lui Alexandru cel Bun, Domnul Țării Moldovei, este un zimbru, acelasi de pe stema Moldovei,
insotit de inscriptia slava "Печать Олександра воеводы, господарь Земли
Молдавской"= „Sigiliul lui Alexandru Voievod, Domnul Țării Moldovei”. Tot
atunci, in 1409, Soarele dintre coarnele bourului (Steaua cu 12 colturi) este
simplificat ajungandu-se la Steaua cu cinci colturi.
O alta specie al carui nume il cunoastem din practicile bisericesti,
este molift - brad alb al cărui lemn se întrebuințează la clădiri, la
instrumente muzicale și la facerea hârtiei (Abies excelsa). Faptul ca denumirea
pinaceelor este de origine slava si nu latina, este confirmata de molid: caruia in bulgara I se spune MOLIKA,
brădișor (MOLIKVA, boabă de ienupăr). Si in acest caz, cuvantul care defineste
aceasta specie de brad are legatura cu practicile crestine ‘’Molifta= Rugăciune
de iertare a păcatelor citită de preot în împrejurări speciale, la bolnavi, la
înmormântări, botezuri, nunți’’
Craciun – etimologia este legată de denumirea sărbătorii păgâne a
slavilor pentru solstițiul de iarnă și anume Korochun (корочун, карачун în
rusă), Kračún (în cehă și slovacă). În limba maghiară denumirea Crăciunului
este Karácsony. Termenul apare cu diverse semnificații sau ca nume propriu în
mai multe limbi care au fost în contact cu româna: limba bulgară, limba ucraineană,
limba sârbă, limba rusă (rusa veche și rusa modernă).
Sorin Paliga susține că termenul Crăciun ar fi de origine
daco-tracă, legat de sărbătorile focului cu ocazia solstițiului de iarnă.
Precum și în albaneză kercu „bucată de lemn”, în italiană Ceppo („Crăciun”, dar
și „creangă”/„cracă”) tot așa și în română Crăciun ar însemna
„crenguță”/„crăcuță”. Aceasta posibilitate lingvistică este susținută și de
obiceiul roman de a pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu
ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus.
Alte limbi neolatine (romanice) - și nu numai - au derivat
numele sărbătorii (franceză Noël, portugheză Natal, italiană Natale, spaniolă
Navidad, engleză Nativity).
Impodobirea bradului de craciun, este un obicei stavechi ce
dateaza dinaintea Crestinsimului.
In tradiția românească de la sate se regăsește obiceiul
împodobirii bradului nu doar de craciun ci si la nunți și la moartea tinerilor,
femei și bărbați. Obiceiul de a omagia nasterea si viata vesnica prin impodobirea unui brad, spun dacologii, există din vremea dacilor și semnifică o
nuntă rituală între persoana decedată și natura reprezentată prin brad. El a
rămas în tradiția unor comunități locale din regiunile Banat și Oltenia. Bradul
astfel împodobit se numește Pomul vieții, care se regăsește drept motiv natural
în arta populară.
Odată cu evoluția etnografică a poporului român, bradul a
căpătat din ce în ce mai multe înțelesuri, precum cel de "arbore de
judecată", "arbore de pomană", "arbore fertilizator"
sau "stâlp de arminden".
Enciclopedia Britanică citează folosirea decorațiilor de
copaci, ca un simbol al vieții veșnice în rândul egiptenilor, chinezilor și
evreilor. In Evul Mediu a existat în multe locuri obiceiul de a decora copaci
întregi pentru anumite festivități publice. Sărbătoarea lui Adam și Eva s-a
ținut pe 24 decembrie. Simbolul ei era un pom al paradisului împodobit cu mere.
Mărul a servit ca semn al fructului pomului cunoașterii și amintea de căderea
omului în păcat și eliberarea lui de păcatul original de către Isus Hristos.
Mai tarziu, merele au fost inlocuite cu globuri si bomboane
Exista dovezi din secolul al XV-lea despre decorarea
bradului la popoarele baltice, Livonia
(Estonia și Letonia de astăzi). Nordicii obișnuiau să-și împodobească casele cu
ramuri de brad și de vâsc. În Rusia europeană Ajunul Crăciunului era sărbătorit
în pădurile de brazi, unde era ales unul ca cel mai frumos dintre toți și
împodobit cu lumânări aprinse, bomboane, jucării.
Semnificatia esoterica a bradului / pinului.
Conul de brad, este reprezentativ pentru arhitectura templelor Crestine( in fata intrarii de la Vatican apare reprezentarea conului de brad srajuit de pasarile sacre:paunii si anumalele sacre: leii). Templele hinduse sunt si ele construite sub forma unui con de brad.
Ar putea fi bradul/ pinul, o cheie a creatiei, o legatura cu lumea nevazuta?
PIN in conotatii de
uzanta actuala se traduce prin -cod numeric- cheie personala de acces -Personal
Identification Number (Număr Personal de Identificare). Absolut real atat in
plan fizic dar si spiritual, caci glanda Pineala (ochiul magic) , seamana cu un
con de brad.
Conurile nu sunt fructele bradului ci inflorescențele
bradului. În alveolele conurilor se dezvoltă semințele bradului. Când semințele
sunt coapte, alveolele se desfac și semințele pot ieși din conuri.
Pentru a intelege legatura conului de brad (pin) cu divinitatea,
ar trebui sa-l amintim pe Fibonacci, cel care a descoperit: proportia de
aur, ”formula fericirii”! Chiar cuvantul
‘’con’’, este o prescurtarea a cuvantului ”concentric’’ (cercuri si linii curbe
cu acelasi centru)
Secvenţa numerelor lui Fibonacci a fascinat de’a lungul
istoriei pe foarte mulţi oameni de ştiinţă, matematicieni, fizicieni, biologi,
şi continuă să o facă chiar şi în prezent. Numerele lui Fibonacci sunt
considerate a fi modul de măsurare al Dinivităţii sau sistemul de numărare al
naturii.
Numărul de Aur este căutat în cele mai diverse şi
neaşteptate situaţii, spre exemplu unii încearcă să găsească o explicaţie din
acest punct de vedere chiar şi pentru factorul de conversie 1,609, foarte
apropiat de phi, care apare la transformarea distanţelor din mile în kilometri.
Șirul lui Fibonacci este o secvență de numere în care fiecare număr se obține
din suma precedentelor două din șir. Astfel, primele zece numere ale șirului
lui Fibonacci sunt: 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55. Șirul Fibonacci în
matematică, se referă la explicațiile metafizice ale codurilor din universul
nostru. Numerele lui Fibonacci sunt considerate a fi, de fapt, sistemul de
numărare al naturii, un mod de măsurare al Divinității. Numerele lui Fibonacci
apar peste tot în natură, pornind de la aranjamentul frunzelor, de la
șabloanele petalelor unei flori și ajungand la falangele mâinii umane, de la
zile de naștere și până la zidurile Piramidelor.
Se spune că există o legatură între creșterea naturală a
plantelor și Numărul de Aur: proporția tainică a acestui număr, reprezentată
fie în triunghiul de aur (isoscel) al lui Pitagora, în Elipsa de Aur din
tradiția hindusă sau în Spirala de Aur care, prin șirul lui Fibonacci, se
demonstrează păstrând proportia de 1,618.
Mai găsim si alte
lucruri în natură ca spirala generată de apă (vârtejurile), mișcarea curenților
de aer în spirală, cochilia melcilor, dispunerea petalelor de trandafir sau a
frunzelor și semințelor din regnul vegetal, care păstrează aceasta proporție
perfectă arătând că în întreaga creație se păstrează această proporție.
Probabil de aici i s’a tras și numele de ”formula fericirii”. Aceasta
demonstrează existența unui sfere de conștiință a armoniei și frumuseții
existente în întregul univers care îl ghidează.
În spiritualitate, fiind considerat un ciclu fără sfârșit,
se spune deasemenea, că șirul lui Fibonacci, s’a dovedit a fi o cheie care ar
fi asemănată cu un trandafir cu cinci petale. Pentagrama trandafirului cu cinci
petale este un simbol sacru extraordinar, acest concept a fost inițiat prin
punerea laolaltă a celor cinci elemente de bază: PĂMÂNT, APĂ, FOC, AER și
ETERUL CERESC. Cifra cinci simbolizeaza centrul, armonia, echilibrul.
Proporția de Aur este peste tot, dar nicăieri nu este la
fel de impresionantă și la fel de importantă decât cea ce descoperim în corpul
uman, mai important ca ADN-ul nostru. În multe dintre amprentele umane apar
curbe asemănătoare spiralei logaritmice, de unde și metafora deseori vehiculată
referitoare la secțiunea de aur ca fiind ”semnătura a lui Dumnezeu în creație”.
Spirala de Aur pentru Romania, pornind din Alba Iulia
(locul marii uniri) trece prin Kogaionon- Triunghiul divin: Omu – Babele –
Sfinxul, zona cu o incarcatura energetica de exceptie, aici aflandu-se si
izvorul desemnat de cercetatori ca avand ‘’cea mai pura apa din lume’’. În aceasta
zona apar, la anumite intervale, conuri de lumină alb-laptoasă, care se rotesc
ca un vortex de nori, amplificând percepția extrasenzorială. Tot atunci se
înregistrează semnale radio venite dinspre interiorul muntelui.
Conul de brad si Creierul Uman- Glanda Pineala
Oamenii sunt înzestrați cu o anumită parte a creierului
numită glandă pineală, cunoscută și ca cel de-al treilea ochi. Motivul pentru
care i se spune pineală este forma, aceea unui con de pin.
Un minuscul con de pin care este responsabil de producerea
serotoninei derivate din melatonină ce trebuie să interacționeze cu hormonii
noștri care afectează modulația tiparelor de somn/nesomn, incluzând și
funcțiile noastre periodice.
Acest minuscul con de pin poate fi găsit lângă centrul
creierului, plasat între cele două emisfere.
Motivul pentru care mai marii în domeniu ascund oamenilor
această informație este pentru ca aceștia din urmă să nu descopere întregul
potențial pe care îl are această parte din noi.
Glanda pineală este, practic, portalul dintre lumea fizică
și cea spirituală, pentru oameni. Când este activată, senzația de euforie și
unitate ocupă mintea persoanelor, oferindu-le un simț al atotcunoașterii. O
persoană poate obține această activare prin intermediul rugaciunii.
Odată activată, acea persoană este capabilă să calătorească
liber către alte dimensiuni, fiind menționate proiecția astrală și vederea la
distanță.
Descartes, credea că pineala era „reședința sufletului” și
tradițiile occidentale și orientale au așezat centrul nostru spiritual extrem
între limitele sale.
Poate, intelegand aceste lucruri, Sarbatoarea Craciunului
va deveni sarbatoarea propriului nostru spirit, iar impodobirea bradului de
Craciun cu Steaua Magica in varf, stea datorita careia traim
aceasta era spirituala prin nasterea lui Iisus, vom gasi cu adevarat ‘’formula fericirii!
De unde vine simbolul stelei magice, asezate in
varful bradului? Steaua are opt sau
cinci colturi?
Desi mulți astrologi consideră că steaua din Betleem, stea care
i-a ghidat pe cei 3 magi, ar fi putut fi o conjuncție între Jupiter și Saturn,
totusi aceasta ipoteza este putin plauzibila.
Ipoteza cea mai plauzibila sustinuta de astrologi, este ca
steaua din Betleem ar fi putut fi o conjuncție între Venus și Jupiter,in
constelatia Leului.
Exista o ipoteza a astronomilor, conform careia cea mai stralucitoare stea din Constelatia Leului, Regulus (Leul lui Iuda), este implicata si harta stelara privind nasterea lui Iisus, conform carora a existat o conjunctie a lui Venus cu Jupiter in Constelatia Leului, urmata de trei conjunctii ale lui Jupiter cu Regulus(steaua urmata de cei trei magi-crai, regi) , apoi urmeaza o a doua conjunctie a lui Jupiter cu Venus cu noua luni mai tarziu (timpul total al unei sarcini), sase luni dupa aceea Jupiter oprindu-se si mergand retrograd in Fecioara. Teoria d-lui Larson se încheie cu faptul că dacă erați în Ierusalim privită spre sud, spre Betleem, pe 25-26 decembrie incepand cu anul 2 î.e.n. (cu doi ani in jos…uciderea pruncilor mai mici de doi ani de catre Irod, acesta doar aproximand intervalul de timp in care s-ar fi putut naste pruncul sfant), Jupiter ar fi iesit din Fecioară (constelația Fecioarei - Maria fiind Fecioara nascuta pe 8 septembrie- zodia Fecioarei).
Nu intamplator, steaua de Craciun, cea care se aseaza in
varful bradului are fie opt, fie cinci colturi. Numaratorea, in astrologia
occidentala, incepe cu prima zodie: berbecul, leul fiind a cinea zodie. Prin
urmare, steaua cu cinci colturi este un semn esoteric dar nu unul negativ cum
s-a incercat de-a lungul timpului sa se induca ideea, ci semnul constelatiei
unde a aparut ''Steaua Magica'' - constelatia Leului. Acesta este si motivul
pentru care, in icoana "Cina cea de Taina'' Leonardo DaVinci a pictat
pozitia mainilor lui Isus ca reprezentare a zodiei Leu! Daca numaram lunile
incepand din ianuarie, august este luna a opta, (zodiac Leu), babilonienii spre
deosebire de crestini preferand aceasta reprezentare grafica a stelei. Steaua fiind
una si aceeasi – ambele reprezentari grafice sunt corecte, una fiind
reprezentarea straveche- egipteana, cealalta reprezentarea moderna – Crestina.
Surse: https://youtu.be/O2wU-HT7FiM
https://thraxusares.wordpress.com/2015/02/18/numerele-lui-fibonacci-si-proportia-de-aur/