duminică, 7 mai 2017

Veninul de albine - cel mai bun antireumatic, anti-aging, antirid.



1-Cel mai vechi tratament antirid !
Considerat o alternativa naturala la toxina botulinica, s-a dovedit ca tratamentul cu venin de albine actioneaza eficient asupra tenului imbatranit avand efect de microlifting. Folosit, se pare inca din antichitate in scopul infrumusetarii de catre printesele din Grecia, acesta si-a dovedit eficienta si numeroasele efecte pe care le are asupra tenului, incepand cu hranire, hidratare, regenerare si pana la reducerea si prevenirea ridurilor, uniformizarea pielii si chiar refacerea celulara.
Beneficii:
 - reface echilibrul natural al pielii
 - asigura o hidratare intensa si de durata
 - ofera un aspect de lifting dupa cateva utilizari
 - uniformizeaza aspectul pielii
 - accelereaza refacerea celulara
 - ajuta la vindecarea cicatricelor
 -ajuta la relaxarea muschilor pentru un ten fara  riduri


2- Veninul de albine  vindeca reumatismul  prin Îmbunătăţirea circulaţiei sângelui
S-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice. Acest venin are in componenta sa acid formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Tratarea reumatismului cu venin de albine se face prin intepaturi directe de albine, injectii intradermice cu venin in prealabil purificat si fiolat, administrarea de apitoxina sub forma de pomada, acupunctura. Tratamentul se face sub supravegherea specialistului. Este cunoscut de mult timp faptul ca apicultorii nu se imbolnavesc de reumatism, sint mai robusti si mai longevivi. Acest adevar a fost verificat prin sute de studii stiintifice. Explicatia consta tocmai in faptul ca albinele care ii inteapa pe crescatori le transmit sanatate. Dupa tratamentul cu venin de albine, reumatismul nu mai recidiveaza. Efectul analgezic apare inca de la inceput. Singura precautie este testarea pacientului la venin, foarte rar poate aparea alergia.


3- Proprietăţi antibiotic !
.Efect bactericid pe : Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Escherischia coli, Salmonella typhi, Bacilus brevis, Bacilus cereus (Elena Tatu, Apiacta).
Veninul de albine inhibă creşterea bacteriilor şi fungilor (Derevici, Dima).
.Acţiune bacteriostatică pe anumite microorganisme ca : Micobacterium phlei, Vibrio cholerae (Brangi, Pavan citaţi de Tatu).
.Nu acţionează pe anumiţi fungi ca : Penicillium şi Mucor (Tatu).
Antibiotic (Derevici, Dima).

4-Antibacterian

5-Antiinflamator (există o polipeptidă numită "peptida de degranulare a mastocitelor"; are o activitate antiinflamatorie de 100 de ori mai puternică decât hidrocortizonul (Orlov).

6- Efecte asupra :
Pielii (efect de întinerire al pielii datorită unei mai bune circulaţii sanguine şi creşterii permeabilităţii vaselor capilare).

Ţesuturilor
Inhibă colinesteraza tisulară în zona tratată.
Acţiune antifibroasă produsă de hialuronidază , ce se găseşte în venin (Potchinkova).
Creşte toleranţa tisulară la lipsa oxigenului (hipoxie) , cum se întâmplă în boala Bürger (Partheniu).
Rol proteolitic (Derevici, Dima).
Scleroliză (Warner, Harman, Garles).

Stomacului
Măreşte producţia de suc gastric (Artemov şi colab.).

Sistemului musculo-scheletic
În doze mari , contractă musculatura netedă (Neumann, Habermann)
Melitina este capabilă să producă contracţia muşchilor netezi - în studii pe animale (Artemov şi colab.)
Măreşte reacţiile osteoblastice (Potchinkova)
Creşte producţia de mucopolizaharide prin creşterea numărului de mastocite (Potchinkova)

Sistemului circulator
Inima: Reglează ritmul cardiac
Înlătură aritmiile produse de excitaţia electrică şi de administrarea de strovitină (Orlov, 1977)
Efect pozitiv pe celulele miocardice (Orlov, 1984)
Creşte nivelul energetic şi funcţiile cordului.

Vasele sanguine: Creşte permeabilitatea vaselor sanguine (Orlov/Forster; Chkenderov, Kobourova); ca rezultat , schimburile dintre sânge şi ţesuturi sunt crescute.
Creşte circulaţia sanguină prin vasele coronare (Orlov).
Dilată vasele cerebrale(Orlov).
Scade tensiunea arterială (Orlov).

Sânge: Creşte eritropoeza
Activează producerea de heparină care blochează toxicitatea veninului de albine (Yang Ruiyu).
Scade numărul de eozinocite (Potchinkova).
Acţiune hemolitică în doze mari (Derevici, Dima, Orlov).
Acţiune anticoagulantă (Derevici, Dima, Orlov).
Reduce vâscozitatea sanguină (Orlov şi colab.).
Reduce albuminele din ser , şi le creşte în sucul gastric (Artemov şi colab.).
Reduce proteinele din ser datorită permeabilităţii vasculare crescute.
În doze medii şi mari creşte nivelul proteinelor (Orlov).
Creşte schimburile dintre sânge şi ţesuturi (Artemov şi colab.).
Veninul de albine reduce nivelul colesterolului ; studii pe animale-iepuri (Yang Ruiyu).

Sistemului imun -Activează sistemul imun (Yang Ruiyu); Creşte nivelul IgG în sânge (Partheniu)

Sistemului nervos: Acţionează în principal prin căi informaţionale şi nu atât de mult ca substanţă (fiecare doză de venin este alcătuită din micro-doze (Partheniu).
Reduce durerea în anumite zone unde veninul de albine a fost aplicat de câteva ori (Partheniu).
Melitina, apamina şi fosfolipaza au CARACTER NEUROTROP afectând atât creierul cât şi măduva .
Efect simpaticolitic în exteriorul NEVRAXULUI (Partheniu).
Efect colinolitic care întrerupe lanţul ganglionar (Sergheeva).
Blochează sistemul colinergic al formaţiunii reticulare din trunchiul medular (Orlov).
Afectează transmiterea excitaţiei de la nervul motor la fibra musculară (Artemov, Goreachev, Lebedev, Stepanov).
Influenţează excitaţia zonei motorii din cortex (Artemov, Orlov).
Blochează transmiterea impulsurilor nervoase şi scade viteza de transmitere a stimulului în centrul nervos (Orlov)-studii pe animale.
Veninul de albine provoacă depolarizarea membranei stimulate a fibrei nervoase.
Exercită un efect puternic pe sistemul aferent al regiunii somato-senzitive a cortexului şi , în particular , nici un efect pe structura nervoasă a regiunii asociate (Orlov).

Sistemul endocrin: .Eliberarea histaminei întotdeauna are loc înaintea eliberării de epinefrină şi nor-epinefrină (Brooks şi colab.). După injectarea veninului de albine (30-60 secunde) nivelul histaminei plasmatice creşte de aproximativ 20-30 de ori; revine la valorile iniţiale în 30-90 de minute (ca în reacşia de stress) dar fără modificări majore cardio-respiratorii(Brooks şi colab.).
.Stimulează şi intensifică activitatea sistemului adrenergic pituitar (creşte nivelul cortizolului în sânge şi al 17-cetosteroizilor în urină (Guseva/Artemov).
.Veninul de albine şi două dintre componentele sale (melitina şi fracţia cardiopeptidică) produc o ridicare rapidă şi susţinută a cortizolului circulant (Brooks şi colab.). Creşterea nivelului cortizolului este inhibată de absenţa vitaminei C în dietă (Brooks şi colab.). Efectele sunt mai puternice la organismele tinere comparativ cu cele mai bătrâne (Brooks şi colab.).

Efect citostatic(Forester). Proprietăţi profilactice generale (Yoirich) ; Îmbunătăţeşte starea generală a organismuui (Potchinkova).

Măreşte longevitatea: prin hipertermie (Yang Ruiyu). Creşte forţa psihică (Partheniu). Protejează corpul împotriva razelor X (Orlov/Brooks).






Contraindicaţii !!!
Veninul de albine are potenţialul cel mai periculos dintre toate produsele apicole.
Evitati veninul de albine daca sunteti: insarcinata, astmatic, alergic la intepaturi de albina.
Şocurile anafilactice - pot surveni nu numai după înţepături de albine, dar şi după injecţii cu penicilină, ingestia de alune, sau după otrăviri accidentale cu ciuperci toxice etc.

Epinefrina şi cortizolul secretate de glandele suprarenale,  sunt cele mai eficiente substanţe (hormoni) împotriva potenţialelor şocuri anafilactice.
Cum se pot evita? Dietă corectă, suficienta odihnă, un bun echilibru funcţional între ariile stomac-duoden-vezicula biliară-ficat -splină-pancreas sunt esentiale in prevenirea alergiilor si eventual reactia pozitiva a organismului in cazul survenirii unor socuri anafilactice (Oamenii care au boli cronice în aceste organe vor face mai uşor reacţii alergice, nu numai la venin de albine, dar şi la alte substanţe, compuşi sau produse.).

- Nutriţia glandelor suprarenale:
Consumaţi moderat condimente ca muştar, coriandru, chimen, ceapă, usturoi, ţelină etc.
Mestecaţi şi înghiţiţi 3-4 grame de propolis pe zi.
Consumaţi zilnic 200-1000 mg. de lăptişor de matcă.
Consumaţi suficientă Vitamină C (cel puţin 1000 mg. pe zi).
Mâncaţi suficiente seminţe, zilnic (de floarea soarelui, dovleac, nuci etc.).
Mâncaţi suficiente alimente verzi, proaspete care au suficiente enzime.
Mâncaţi alimente variate; fiecare masă trebuie să conţină o combinaţie echilibrată a următoarelor gusturi:
Acru (gustul acru ajută la funcţionarea ficatului, veziculei biliare, muşchilor, tendoanelor şi ochilor), amar (gustul amar ajută la funcţionarea sistemului nervos, inimii, vaselor de sânge, circulaţiei sângelui, intestinului subţire, limbii), dulce (gustul dulce ajută ţesutul conjunctiv, gura, stomacul, splina şi pancreasul)., picant (gustul picant ajută plămânii, intestinul gros, pielea, mucoasele, nasul, respiraţia, sistemul imun) şi sărat (gustul sărat ajută rinichii, suprarenalele, vezica urinară, oasele, articulaţiile, dinţii.) .
Stimularea glandelor suprarenale poate fi realizată şi prin masaj, acupresură, acupunctură, apipunctură





Bibliografie:

Dr.Ştefan Stângaciu - Curs de apiterapie